Udrea, Dragomir, Paraschiv și Hăpău – la Comisia de anchetă a prezidențialelor din 2009

octombrie 24, 2017 Andrei 0

Comisia specială de anchetă parlamentară privind alegerile prezidențiale din 2009 a decis, marți, audierea Elenei Udrea, a fostului ofițer SRI Daniel Dragomir, a fostului colonel de contrainformații militare Doru Paraschiv, dar și a generalului Marian Hăpău, director, în acea perioadă, al Direcției Generale de Informații a Apărării. “În contextul declarațiilor publice făcute de anumite persoane care au fost invitate la Comisia SRI, am analizat și am votat, în unanimitate, invitarea, pentru săptămâna viitoare, la audieri la Comisia de anchetă pentru alegerile din 2009 a doamnei Elena Udrea, a ofițerilor Paraschiv — în baza declarațiilor făcute aseară la <> (Paraschiv a susţinut că Armata a fost implicată în realegerea lui Băsescu în 2009 n.r.), Dragomir și Marian Hăpău, care la momentul respectiv era șeful serviciului de informații al Armatei. Totodată, au mai fost niște discuții cu privire la răspunsul venit de la SRI referitor la prezența celor doi angajați în sufrageria domnului Oprea și am amânat discuția pentru săptămâna viitoare”, a anunțat președintele comisiei, deputatul PSD Oana Florea.

ONG-ul Funky Citizens dezvoltă o campanie anticorupție, dar comite o faptă penală

octombrie 24, 2017 Andrei 0

Un ONG a dezvoltat o campanie de anticorupție pe cât de hazlie, pe atât de periculoasă pentru încălcarea unor drepturi și libertăți, promovând un tip de joc atât printre români cât și printre turiștii străini care vizitează Bucureștiul. Acest joc, prezentat în exclusivitate în ediția de marți a emisiunii „Esențial”, de la Antena 3, înfățișează, pe abțibilduri, mai multe personalități din România cercetate, judecate sau condamnate pentru acte de corupție. Organizația care a dezvoltat această campanie este Funky Citizens și spune despre inițiativa membrilor că persoanele reprezentate în aceste abțibilduri de colecție au fost condamnate pentru fapte de corupție, prin hotărâri judecătorești definitive și irevocabile.
Cu toate acestea, unul dintre personaje este chiar fostul primar al Capitalei, care încă nu a fost condamnat definitiv, deși este prezentat ca fiind corupt, însoțit de un mascat și ținând un ursuleș de pluș în mână. Dincolo de lipsa de raportare la realitate, așa cum s-a întâmplat în cazul lui Sorin Oprescu, membrii Funky Citizens pot fi acuzați cu ușurință de instigare la ură sau defăimare, infracțiune prevăzută de Codul Penal, la articolul 396 – „incitarea publicului, prin orice mijloace, la ură sau discriminare împotriva unei categorii de persoane se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă”.
1 din 3 Sorin Oprescu a declarat, în emisiunea „Esențial”, că nu are de gând să-i dea în judecată, ci așteaptă ca justiția să ia o decizie în cazul său și a dat de înțeles că, și dacă va fi găsit nevinovat, nu-i va acționa în instanță pentru defăimarea imaginii sale.
Un alt personaj prezentat este jurnalistul Sorin Roșca Stănescu, deși acesta a fost condamnat nu pentru acte de corupție, ci pentru utilizare de informaţii privilegiate şi aderare la un grup infracţional organizat. De asemena, George Becali a fost conamndat pentru complicitate la abuz în serviciu, deci nu pentru acte de corupție.
Andi Topală

Cum schimbă Curtea Constituțională legea retrocedărilor

octombrie 24, 2017 Andrei 0

Plenul Curții Constituționalea a României (CCR) a admis, marți, o excepție de neconstituționalitate ridicată în cazul legii care reglementează modul în care sunt despăgubiți românii ale căror proprietăți au fost preluate abuziv de stat în perioada comunistă. Mai exact, CCR a luat în dezbatere excepţia de neconstituționalitate a dispozițiilor art.21 alin.(4) din Legea nr.165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. Textul de lege analizat: “Comisiile judeţene de fond funciar şi Comisia de Fond Funciar a Municipiului Bucureşti pot propune Comisiei Naţionale soluţionarea cererilor de retrocedare prin acordare de măsuri compensatorii potrivit prezentei legi numai după epuizarea suprafeţelor de teren agricol afectate restituirii în natură, identificate la nivel local” .
În urma deliberărilor, CCR, cu unanimitate de voturi, a admis excepţia de neconstituţionalitate și a constatat că sintagma „numai după epuizarea suprafeţelor de teren agricol afectate restituirii în natură identificate la nivel local” din cuprinsul art.21 alin.(4) din Legea nr.165/2013 este constituțională în măsura în care nu se aplică în ipoteza existenței unor hotărâri judecătorești definitive/irevocabile prin care instanțele au dispus acordarea de măsuri reparatorii în echivalent bănesc. Curtea a reținut, în esență, că, prin aplicarea textului de lege criticat în cauză, executarea dispozițiilor imperative ale unei hotărâri judecătorești definitive/irevocabile poate fi blocată pe motiv că nu au fost epuizate suprafețele de teren agricol afectat restituirii, în condițiile în care, potrivit art.12 alin.(3) teza a doua din Legea nr.165/2013, fostul proprietar sau moştenitorii acestuia pot refuza terenul din rezerva comisiei locale de fond funciar sau din izlazul comunal, propus în vederea restituirii, ceea ce creează în permanență premisele unei imposibilități de aducere la îndeplinire a celor dispuse printr-o hotărâre judecătorească definitivă/irevocabilă, contrar art.1 alin.(4) din Constituție referitor la principiul separației puterilor în stat. În plus, judecătorii constituționali au respins, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 41 alin. (5) din Legea nr. 165/2013, în raport cu criticile formulate.
Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi instanței care a sesizat Curtea Constituțională, respectiv Tribunalului Constanța – Secţia I Civilă. Argumentele reţinute în motivarea soluţiei pronunţate de Plenul Curţii Constituţionale vor fi prezentate în cuprinsul deciziei, care se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.
R.D.

1 75 76 77