Nicio imagine

Noi audieri la CSM ale inspectorilor judiciari: “Un procuror DNA mi-a spus că un coleg de-al său a plecat hăituit din instituție”

octombrie 25, 2017 Andrei 0

Inspectorul judiciar Daniela Sanda Mateș, care a făcut parte din echipa de control la Direcția Națională Anticorupție (DNA), a afirmat, miercuri, în cadrul Secției pentru judecători a CSM că unul dintre procurorii Secției Judiciare din DNA i-ar fi spus că un coleg de-al său a plecat din instituție “hăituit”, dar a refuzat să relateze în scris această situație motivând că “are familie, are copii și rate la bancă”. “Un procuror de pe Secția Judiciară (din DNA — n.r.) mi-a spus că un alt procuror care ar fi putut face obiectul verificărilor noastre, în sens că domnia sa și-a desfășurat activitatea în perioada de referință, 1 ianuarie 2016 – 30 iulie 2017, a plecat din DNA, citez, <>. În opinia mea și nu numai a mea, și a celorlalți, acest aspect putea constitui un indiciu care să îmi permită atât mie, cât și celor care ar fi fost în locul meu să considere că mă aflu într-adevăr în parametri menționați în procesul verbal din 17 iulie, în sensul că, dacă remarc un indiciu care m-ar putea duce să remarc anumite probleme care există cu privire la comunicare să pot, potrivit acelui proces verbal semnat de cinci inspectori, să stau de vorbă și cu alți procurori ce și-au desfășurat activitatea în cadrul DNA”, a declarat Daniela Sanda Mateș.
Daniela Mateș a precizat că, alături de inspectorul judiciar Mihaela Florina Focică, ar fi întocmit o notă, întrucât respectivul anchetator ar fi refuzat să facă însemnări scrise despre situația colegului său pe motiv că îi este teamă pentru că “are familie, are copii și rate la bancă”. “Acesta a fost și motivul pentru care eu și doamna inspector Focică am încheiat la un moment dat o notă, întrucât procurorul cu care am stat de vorbă se temea, a zis că nu va scrie pentru că are familie, are copii, rate la bancă și dorește să fie liniștit. Motiv pentru care noi am redactat acea notă, care ulterior mi-a permis să ajung să audiez și alte persoane. Am considerat just să audiez și alte persoane care au plecat din DNA”, a explicat Daniela Mateș.
Mihaela Focică, atac la conducerea Inspecției Judiciare La rândul ei, inspectoarea Mihaela Focică – care apare într-o înregistrare în timp ce se plânge adjunctului șefului IJ, procurorul Gheorghe Stan, de presiuni pe care șefa DNA, Laura Codruța Kovesi, le-ar fi exercitat asupra sa și care, alături de șefa echipei de control la DNA, Elena Rădescu, și de Cornelia Prisăcariu a formulat concluzii favorabile conducerii Direcției, în raportul de control – a lansat, miercuri, la CSM, un atac la adresa conducerii IJ.
Focică a spus miercuri, în cadrul şedinţei CSM, unde şi-a expus punctul de vedere cu privire la raportul IJ realizat în urma controlului la DNA, că cei din conducerea Inspecţiei Judiciare ştiau despre tensiunile din echipa de control, însă nu s-au implicat.
“Pe toată perioada desfăşurării controlului, conducerea Inspecţiei Judiciare a avut cunoştinţă de tensiunile care existau în interiorul echipei de inspectori şi nu s-au implicat să gestioneze situaţia, dovadă este momentul actual (…) când apar în mass media documente care conţin informaţii confidenţiale cu sigla IJ şi cu rezoluţiile inspectorului şef adjunct şi a inspectorului şef. (…) Este cazul ca aceste lucruri să se oprească, pentru că la momentul actual – să spunem ceea ce trebuie spus: imaginea Inspecţiei Judiciare este praf. Nu este normal ca atunci când sunt în teritoriu şi solicit anumite relaţii care sunt necesare pentru soluţionarea anumitor lucrări, când aud numele Focică să spună: <>”, a spus inspectorul judiciar Mihaela Focică, miercuri, în cadrul Secţiei pentru procurori din CSM.
Inspectorii judiciari Mihaela Florina Focică, Elena Rădescu, Cornelia Irina Prisăcariu și Daniela Sanda Mateș își prezintă, miercuri, în cadrul Secției pentru procurori a CSM, punctul de vedere cu privire la raportul întocmit după controlul efectuat la DNA.

Comisia parlamentară SIPA intră în arhivă

octombrie 25, 2017 Andrei 0

Membrii Comisiei parlamentare de anchetă privind arhiva SIPA vor vizita miercuri după-amiază această arhivă și nu vor avea nicio restricție având în vedere calitatea de senatori sau deputați, a transmis președintele comisiei, Șerban Nicolae. “E vorba de o regulă valabilă pentru orice persoană care a solicitat accesul într-o zonă care este clasificată ca zonă de securitate în sensul în care faci dovada calității oficiale în care soliciți accesul, că ai un angajament de confidențialitate, în sensul că ți s-au adus la cunoștință normele incidente, faptul că ai o serie întreagă de restricții în ceea ce privește accesul, vizionarea unor documente, fotocopierea, scoaterea lor, deteriorare, modificare, distrugere șamd și că ți-ai luat angajamentul că nu vei divulga informații. Ar fi profund anormal să transformăm o zonă de securitate într-un soi de bibliotecă publică în care oricine vine și ia informații și eventual le folosește. (…)Corespondența dintre Parlament și Ministerul Justiției și ANP s-a efectuat deja și ni s-a transmis că nu există niciun fel de restricție ca parlamentari. (…) Ar fi aberant și absolut inacceptabil să ni se se interzică accesul la informații din spațiul public“, a spus Șerban Nicolae, la finalul ședinței comisiei.
El și-a exprimat speranța ca, în viitor, publicul să aibă acces la arhivă, la informațiile care nu pot afecta viața privată a vreunei persoane. “Poate că odată, așa mi se pare mie normal, o să aibă acces publicul la asemenea informații, mai ales la cele care nu pot afecta viața privată. (…) Eu mi-am dorit să fie presa de față măcar la ceea ce vedem și noi, pentru că nu se pune problema ca vreunul din membrii comisiei să răsfoiască documente sau să deschidă pe acolo vreun calculator, dacă or fi, sau să cerceteze date sau informații, ci doar dorim să ne documentăm în legătură cu spațiul în care se află arhiva, căile de acces, măsurile de securitate, eventuale alte aspecte interesante. (…) În principal, presa nu are acces, practic opinia publică nu are acces în asemenea zonă. Eu sper să finalizăm activitatea acestei comisii eventual și cu un asemenea rezultat, în sensul că ce nu afectează viața privată a unor persoane (…) să poată fi adus la cunoștință publică”, a adăugat Șerban Nicolae, citat de Agerpres.
El a explicat că scopul anchetei este de a stabili dacă în contextul desființării SIPA informațiile stocate “au fost folosite pentru a exercita acte de presiune”.
“Dacă în contextul desființării acestei instituții, înainte sau după, informațiile stocate, strânse de-a lungul timpului la acest fond documentar au fost folosite pentru a exercita acte de presiune, de constrângere față de principalii actori ai actului de Justiție din România. Judecătorii și procurorii, în primul rând, ca magistrați direct implicați, sunt interesați să știe dacă actul de Justiție a fost vătămat, dacă justițiabilii au avut sau nu parte de acte de injustiție cu ocazia unor acțiuni în sistemul judiciar românesc. (…) Să vedem dacă a existat o formă de poliție politică, dacă s-a constituit un fond documentar și de informații în legătură cu judecători, procurori, grefieri, personal auxiliar, demnitari, cu orice alte persoane de interes, în sensul prejudicierii actului de Justiție. În sensul de a folosi asemenea informații pentru a determina judecători, procurori, politicieni, personal din sistemul judiciar românesc să facă sau să nu facă ceva în legătură cu serviciul, să deturneze actul de Justiție, să producă eventuale acte de corupție, acte de persecuție șamd. Dacă așa ceva s-a întâmplat în România, lucrurile trebuie lămurite, în principal, pentru a nu se repeta și, în secundar, pentru ca cei vinovați să poată fi trași la răspundere”, a susținut Șerban Nicolae.
Senatorul PSD a spus că dorește să afle de ce în interiorul arhivei se află un aparat de copiere.
“Nici acum nu s-a lămurit de ce s-a dus acolo un aparat de copiere, din moment ce era în discuție doar o inventariere a documentelor, o clasificare pe categorii, o sistematizare a arhivei așa cum s-ar face la orice depozit de documente. (…) Aș vrea să știu și eu cine a decis și care ar fi fost justificarea. Prima suspiciune ar fi că cine a avut acces în interior ar fi putut să copieze documente, să sustragă în felul ăsta informații fără ca cineva să observe că s-a umblat la ele pentru că documentele originale rămâneau pe loc”, a punctat Șerban Nicolae.

Camelia Bogdan reînvie regimul totalitar cerând închiderea unei publicații, după modelul lui Traian Băsescu

octombrie 25, 2017 Andrei 0

Fosta judecătoare Camelia Bogdan face o solicitare demnă de un regim totalitar care nu acceptă și încalcă drepturile și libertățile fundamentale ale omului – închiderea unei instituții de presă. Potrivit Lumea Justiției, fosta judecătoare, exclusă din magistratură în dată de 8 februarie 2017, pentru că a luat bani de la un SRL, a sesizat, în 24 octombrie, Consiliul Superior al Magistraturii, Inspecţia Judiciară, Secţia de urmărire penală şi Criminalistica din cadrul Parchetului General şi Consiliul Naţional al Audiovizualului solicitând, pe rând, să dispună apărarea reputaţiei sistemului judiciar faţă de afirmaţiile generalului Iliescu, să verifice respectarea „standardelor deontologice jurnalistice în cadrul emisiunii Sinteza Zilei”, unde au fost date declaraţiile de către fostul şef SPP, şi să i se comunice de către CSM de ce „nu ia măsuri în vederea solicitării închiderii domeniului luju.ro a cărui activitate este deturnată în scopul săvârşirii de infracţiuni/decredibilizarii justiţiei”.
Solicitările vin ca urmare a publicării de către Lumea Justitiei a articolului privind dezvăluirile făcute la Antena 3 de fostul şef al SPP, generalul Dumitru Iliescu, privind la modul în care Cameliei Bogdan i s-ar fi pus în braţe dosarul lui Voiculescu, spundu-i-se câţi ani de închisoare să dea.
Andrei Tudor

Dezastru în Capitală. Zeci de copaci căzuți, zeci de mașini avariate și răniți din cauza vijeliei. UPDATE

octombrie 24, 2017 Andrei 0

Zeci de copaci căzuți, zeci de mașini avariate, mai multe elemente de construcție desprinse și trei răniți se înregistrează, marți seara, din cauza vântului care bate extrem de puternic. Iată cum arată bilanțul vijeliei pus la dispoziție de Inspectoratul pentru Situații de Urgență București-Ilfov (ISUBIF) – 54 copaci căzuţi pe 41 auto şi alte 3 intervenţii pentru panou publicitar, poarta căzută, un stâlp căzut, precum și peste 10 intervenţii ale ISU:.
Copac căzut pe carosabil pe Bdul bBasarabia, în faţă Arenei Naționale Tabla desprinsă de pe un bloc şi aruncată pe coronamentul copacilor, strada Herța Tabla desprinsă de pe acoperişul unei case, strada Covasna Bdul Pieptănari – Copac căzut pe un autoturism, o persoană din interior a fost rănită. Prezintă mai multe contuzii şi a fost transportată de SABIF la Spital Bagdasar. Str. Căderea Bastiliei – un fragment de acoperiș căzut pe un jeep Bdul Dinicu Golescu nr. 37 – copac căzut pe fire de electricitate şi pe un autoturism taxi. Şoferul a avut nevoie de îngrijiri medicale, dar nu a dorit transport la spital. Deși inițial nu a dorit transportul la spital, șoferul a fsot transportat de o ambulanţă SMURD la Spitalul Universitar. Din primele investigaţii se pare că are contuzie cervicală. Calea Victoriei 141 – arbore căzut Str Ilioara 16 – copac căzut pe autoturism Update ora 19
65 copaci căzuți, 45 autoturisme avariate, 7 alte intervenții (stâlpi, panouri căzute) și peste 30 de cazuri în așteptare. Olimpia Diaconiuc

Udrea, Dragomir, Paraschiv și Hăpău – la Comisia de anchetă a prezidențialelor din 2009

octombrie 24, 2017 Andrei 0

Comisia specială de anchetă parlamentară privind alegerile prezidențiale din 2009 a decis, marți, audierea Elenei Udrea, a fostului ofițer SRI Daniel Dragomir, a fostului colonel de contrainformații militare Doru Paraschiv, dar și a generalului Marian Hăpău, director, în acea perioadă, al Direcției Generale de Informații a Apărării. “În contextul declarațiilor publice făcute de anumite persoane care au fost invitate la Comisia SRI, am analizat și am votat, în unanimitate, invitarea, pentru săptămâna viitoare, la audieri la Comisia de anchetă pentru alegerile din 2009 a doamnei Elena Udrea, a ofițerilor Paraschiv — în baza declarațiilor făcute aseară la <> (Paraschiv a susţinut că Armata a fost implicată în realegerea lui Băsescu în 2009 n.r.), Dragomir și Marian Hăpău, care la momentul respectiv era șeful serviciului de informații al Armatei. Totodată, au mai fost niște discuții cu privire la răspunsul venit de la SRI referitor la prezența celor doi angajați în sufrageria domnului Oprea și am amânat discuția pentru săptămâna viitoare”, a anunțat președintele comisiei, deputatul PSD Oana Florea.

ONG-ul Funky Citizens dezvoltă o campanie anticorupție, dar comite o faptă penală

octombrie 24, 2017 Andrei 0

Un ONG a dezvoltat o campanie de anticorupție pe cât de hazlie, pe atât de periculoasă pentru încălcarea unor drepturi și libertăți, promovând un tip de joc atât printre români cât și printre turiștii străini care vizitează Bucureștiul. Acest joc, prezentat în exclusivitate în ediția de marți a emisiunii „Esențial”, de la Antena 3, înfățișează, pe abțibilduri, mai multe personalități din România cercetate, judecate sau condamnate pentru acte de corupție. Organizația care a dezvoltat această campanie este Funky Citizens și spune despre inițiativa membrilor că persoanele reprezentate în aceste abțibilduri de colecție au fost condamnate pentru fapte de corupție, prin hotărâri judecătorești definitive și irevocabile.
Cu toate acestea, unul dintre personaje este chiar fostul primar al Capitalei, care încă nu a fost condamnat definitiv, deși este prezentat ca fiind corupt, însoțit de un mascat și ținând un ursuleș de pluș în mână. Dincolo de lipsa de raportare la realitate, așa cum s-a întâmplat în cazul lui Sorin Oprescu, membrii Funky Citizens pot fi acuzați cu ușurință de instigare la ură sau defăimare, infracțiune prevăzută de Codul Penal, la articolul 396 – „incitarea publicului, prin orice mijloace, la ură sau discriminare împotriva unei categorii de persoane se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă”.
1 din 3 Sorin Oprescu a declarat, în emisiunea „Esențial”, că nu are de gând să-i dea în judecată, ci așteaptă ca justiția să ia o decizie în cazul său și a dat de înțeles că, și dacă va fi găsit nevinovat, nu-i va acționa în instanță pentru defăimarea imaginii sale.
Un alt personaj prezentat este jurnalistul Sorin Roșca Stănescu, deși acesta a fost condamnat nu pentru acte de corupție, ci pentru utilizare de informaţii privilegiate şi aderare la un grup infracţional organizat. De asemena, George Becali a fost conamndat pentru complicitate la abuz în serviciu, deci nu pentru acte de corupție.
Andi Topală

Cum schimbă Curtea Constituțională legea retrocedărilor

octombrie 24, 2017 Andrei 0

Plenul Curții Constituționalea a României (CCR) a admis, marți, o excepție de neconstituționalitate ridicată în cazul legii care reglementează modul în care sunt despăgubiți românii ale căror proprietăți au fost preluate abuziv de stat în perioada comunistă. Mai exact, CCR a luat în dezbatere excepţia de neconstituționalitate a dispozițiilor art.21 alin.(4) din Legea nr.165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. Textul de lege analizat: “Comisiile judeţene de fond funciar şi Comisia de Fond Funciar a Municipiului Bucureşti pot propune Comisiei Naţionale soluţionarea cererilor de retrocedare prin acordare de măsuri compensatorii potrivit prezentei legi numai după epuizarea suprafeţelor de teren agricol afectate restituirii în natură, identificate la nivel local” .
În urma deliberărilor, CCR, cu unanimitate de voturi, a admis excepţia de neconstituţionalitate și a constatat că sintagma „numai după epuizarea suprafeţelor de teren agricol afectate restituirii în natură identificate la nivel local” din cuprinsul art.21 alin.(4) din Legea nr.165/2013 este constituțională în măsura în care nu se aplică în ipoteza existenței unor hotărâri judecătorești definitive/irevocabile prin care instanțele au dispus acordarea de măsuri reparatorii în echivalent bănesc. Curtea a reținut, în esență, că, prin aplicarea textului de lege criticat în cauză, executarea dispozițiilor imperative ale unei hotărâri judecătorești definitive/irevocabile poate fi blocată pe motiv că nu au fost epuizate suprafețele de teren agricol afectat restituirii, în condițiile în care, potrivit art.12 alin.(3) teza a doua din Legea nr.165/2013, fostul proprietar sau moştenitorii acestuia pot refuza terenul din rezerva comisiei locale de fond funciar sau din izlazul comunal, propus în vederea restituirii, ceea ce creează în permanență premisele unei imposibilități de aducere la îndeplinire a celor dispuse printr-o hotărâre judecătorească definitivă/irevocabilă, contrar art.1 alin.(4) din Constituție referitor la principiul separației puterilor în stat. În plus, judecătorii constituționali au respins, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 41 alin. (5) din Legea nr. 165/2013, în raport cu criticile formulate.
Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi instanței care a sesizat Curtea Constituțională, respectiv Tribunalului Constanța – Secţia I Civilă. Argumentele reţinute în motivarea soluţiei pronunţate de Plenul Curţii Constituţionale vor fi prezentate în cuprinsul deciziei, care se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.
R.D.

1 801 802 803